duminică, 4 ianuarie 2015

Amintiri inzapezite

Amintirile cu iarna vorbesc despre bunici, asa, cum era demult: nameti de zapada in care se infingeau saniile incarcate, rasete de copii, obraji inghetati, o energie si o pofta de joc fara sfarsit, focul aprig din soba, miros de portocala si de cozonac si povestile bunicului.

Povesti repetate la infinit, insa vocea si talcul bunicului de a povesti le facea magice si speciale.
Manusile legate cu ata erau mai mereu abandonate in zapada scartaitoare iar prieteniile cele mai frumoase aveau in comun saniusul si inaltarea babelor de omat. 

Iarna, in mare parte este despre nostalgie, despre viitor, despre planuri si perseverenta, despre liniste si daruire, detasare si reflectie. Insa, mai presus de orice, iarna este despre iubire si acceptare, despre lucrurile mici care clădesc lucruri mari si care, pot modifica destine. 

Iarna intruchipeaza libertatea si bucuria de a fi in vietile altora si in viata ta, prezent si nealterat. 

Iarna mea este despre amintirile celor dragi care locuiesc la mine in suflet, pe vecie. 
Iarna mea are culoare, optimism si veselia de a putea fi oricând copil intr-o lume de adulti rataciti si innegurati. 



















M.